Telecomunicații
Glosar de telecomunicații
62 de termeni care apar imediat ce vorbim despre fax, linie, număr sau probă. O definiție într-o frază, un paragraf de explicație și paginile site-ului în care termenul joacă un rol.
Rețea și infrastructură
Bucla locală
Bucla locală leagă abonatul de primul echipament al operatorului: istoric, o pereche de fire de cupru de la domiciliu până la repartitor.
Linie analogică
O linie analogică transportă sunetul sub forma unui semnal electric continuu a cărui formă reproduce direct pe cea a undei sonore.
RDSI (ISDN)
RDSI este rețeaua telefonică digitală din anii 1980, care transportă vocea digitalizată pe aceeași pereche de cupru ca linia analogică.
Voce prin IP
Vocea prin IP împarte vorbirea în pachete de date transportate de o rețea informatică, în loc să îi rezerve un circuit continuu de la plecare până la sosire.
Rețeaua telefonică comutată
Rețeaua telefonică comutată (PSTN) stabilește pentru fiecare apel un circuit rezervat cap la cap, pe linii analogice de cupru.
Fibră FTTH
Fibra FTTH, „fiber to the home”, aduce fibra optică până în locuința sau spațiul abonatului, în locul perechii de cupru.
ADSL
ADSL este o tehnologie de acces la internet care transportă date de mare viteză pe perechea de cupru telefonică, pe frecvențe inaudibile.
VDSL
VDSL este succesorul ADSL pe perechea de cupru: oferă viteze mult mai mari, dar numai pe liniile scurte.
Degruparea buclei locale
Degruparea buclei locale deschide bucla operatorului istoric altor operatori, care închiriază linia de cupru pentru a-și instala propriile echipamente.
Adaptor ATA
Un adaptor ATA transformă semnalul unui telefon sau fax analogic în voce prin IP, pentru a-l conecta la o rețea cu pachete.
Modem
Un modem, sau modulator-demodulator, transformă datele digitale într-un semnal transmisibil pe o linie telefonică, apoi îl reconvertește la destinație.
Codec
Un codec este algoritmul care digitizează și comprimă vocea pentru a o transmite într-o rețea cu pachete, apoi o reconstituie la destinație.
G.711
G.711 este codecul de referință al telefoniei digitale: vocea este eșantionată de 8000 de ori pe secundă pe 8 biți, adică 64 kbit/s, fără compresie.
Jitter
Jitterul este variația întârzierii de livrare a pachetelor într-o rețea IP: două pachete trimise la interval regulat nu ajung cu aceeași întârziere.
Pierderea de pachete
Pierderea de pachete este proporția pachetelor de date care nu ajung niciodată la destinație, aruncate de o rețea saturată sau sosite prea târziu.
Anularea ecoului
Anularea ecoului este prelucrarea care elimină dintr-o comunicație întoarcerea propriului semnal al emițătorului, reflectat de linie sau de rețea.
Protocoale și standarde
ECM
ECM este modul de corectare a erorilor din protocolul de fax: împarte fiecare pagină în blocuri verificate, retransmise atunci când ajung alterate.
CSID
CSID este șirul de identificare pe care un aparat de fax îl anunță corespondentului său în timpul negocierii, de obicei propriul număr.
Grupa 3
Grupa 3 este clasa de aparate de fax standardizată în 1980, care transmite o pagină în mai puțin de un minut pe o linie telefonică obișnuită.
E.164
E.164 este standardul care definește formatul internațional al numerelor de telefon: un prefix de țară urmat de numărul național, cel mult cincisprezece cifre.
DTMF
DTMF este sistemul de formare prin frecvențe vocale: fiecare tastă emite două tonuri simultane pe care rețeaua le interpretează ca o cifră.
Baud
Baudul măsoară numărul de schimbări de stare ale semnalului pe secundă pe o legătură — a nu se confunda cu debitul, care se măsoară în biți pe secundă.
TIFF-F
TIFF-F este profilul formatului TIFF folosit pentru stocarea unui fax: imagine bitonală, comprimată, câte o pagină pe subimagine în același fișier.
UIT-T (ITU-T)
UIT-T este sectorul de standardizare a telecomunicațiilor al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, agenție specializată a Națiunilor Unite.
SIP
SIP este protocolul de semnalizare al vocii prin IP: stabilește, modifică și încheie apelurile, fără să transporte el însuși sunetul.
V.34
V.34 este standardul de modem al UIT-T care atinge 33,6 kbit/s pe o linie telefonică, folosit în fax de aparatele numite Super G3.
V.17
V.17 este standardul de modem al UIT-T conceput pentru fax, care transmite imaginea la cel mult 14,4 kbit/s, cu reveniri la 12 000, 9600 și 7200 bit/s.
Super G3
Super G3 desemnează faxurile Grupa 3 echipate cu modem V.34, care transmit până la 33,6 kbit/s în loc de 14,4 kbit/s ca faxul clasic.
TSI
TSI este identificatorul pe care faxul emițător îl anunță destinatarului în timpul negocierii, de regulă numărul său de fax, de cel mult douăzeci de caractere.
MH, MR și MMR
MH, MR și MMR sunt cele trei metode standardizate de compresie a imaginii unui fax, de la cea mai simplă la cea mai eficientă.
JBIG
JBIG este un standard de compresie fără pierderi a imaginilor alb-negru, mai eficient decât MMR, pe care unele faxuri îl folosesc pentru a transmite mai repede.
Grupa 4
Grupa 4 este clasa de faxuri digitale concepută pentru ISDN, care transmitea o pagină în câteva secunde la 64 kbit/s, fără modem.
Tonurile CNG și CED
CNG și CED sunt tonurile unui apel de fax: un bip de 1100 Hz repetat de aparatul care apelează, apoi un ton continuu de 2100 Hz emis de cel care răspunde.
Documentul trimis prin fax
Antetul faxului
Antetul faxului este linia tipărită în partea de sus a fiecărei pagini transmise, cu data, ora, identitatea expeditorului și numărul paginii.
Raport de transmisie
Raportul de transmisie este rezumatul emis după trimiterea unui fax: dată, oră, număr apelat, identificatorul destinatarului, pagini și rezultat.
Email-to-fax
Email-to-fax este un serviciu care transformă un email și atașamentele lui într-un fax, transmis apoi la numărul de fax al destinatarului.
Fax-to-email
Fax-to-email este un serviciu care primește faxurile trimise la un număr și le redirecționează pe email, de regulă ca atașament PDF.
Numere și rutare
Plan de numerotare
Planul de numerotare stabilește structura numerelor de telefon ale unei țări și utilizarea fiecărei plaje; în Franța, este gestionat de autoritatea Arcep.
Număr geografic
Un număr geografic este un număr fix legat de o zonă a teritoriului; în Franța, începe cu 01, 02, 03, 04 sau 05, în funcție de regiune.
Număr negeografic
Un număr negeografic este un număr fix care nu este legat de nicio regiune; în Franța, începe cu 09 și vine adesea odată cu un router de internet.
Număr cu tarif special
Un număr cu tarif special costă mai mult decât un apel obișnuit, iar suplimentul plătește serviciul; în Franța, începe cu 081 până la 089.
Prefix internațional
Prefixul internațional este codul format înaintea prefixului unei țări pentru a ieși din rețeaua națională: 00 în Franța și în majoritatea țărilor.
Portarea numărului
Portarea permite păstrarea numărului de telefon la schimbarea operatorului; în Franța, cererea se face cu codul RIO, obținut sunând la 3179.
Arcep
Arcep este autoritatea administrativă independentă care reglementează în Franța comunicațiile electronice, serviciile poștale și distribuția presei.
Falsificarea numărului
Falsificarea numărului, sau spoofing, înseamnă afișarea unui număr de apelant care nu îți aparține, pentru a induce în eroare destinatarul privind sursa apelului.
Telefonie pentru întreprinderi
PABX
Un PABX este centrala telefonică privată a unei organizații: distribuie apelurile primite către posturile interne și grupează apelurile ieșite.
IPBX
Un IPBX este o centrală telefonică ce direcționează apelurile în pachete prin rețeaua informatică a organizației, în loc de circuite telefonice dedicate.
Trunchi SIP (SIP trunk)
Un trunchi SIP este legătura care conectează centrala telefonică a unei organizații la operatorul său prin internet, în locul liniilor fizice.
Apelare directă interioară
Apelarea directă interioară atribuie fiecărui interior al unei organizații propriul număr public, accesibil fără a trece prin centrală.
Server de fax
Un server de fax este un program sau un echipament care centralizează trimiterea și primirea faxurilor unei organizații, direct de la posturile de lucru.
Probă, conformitate și date
Valoare probatorie
Valoarea probatorie este forța pe care o poate avea un document pentru a dovedi un fapt sau un act în fața unui judecător sau a unei autorități.
Copie fiabilă
În dreptul francez, o copie fiabilă are aceeași forță probantă ca originalul; fiabilitatea este apreciată de judecător, cu excepția prezumției prin decret.
Marcare temporală
Marcarea temporală asociază unui document o dată și o oră certe, atestate de un terț, și dovedește că documentul exista în acea formă în acel moment.
Semnătură electronică
Semnătura electronică leagă un document de semnatarul său și îi garantează integritatea; cea calificată echivalează cu o semnătură olografă.
eIDAS
eIDAS este regulamentul european privind identificarea electronică și serviciile de încredere: semnătură, sigiliu, marcare temporală și livrare recomandată.
Scrisoare recomandată electronică
Scrisoarea recomandată electronică franceză (LRE) este echivalentul digital al scrisorii recomandate, cu aceleași efecte juridice dacă respectă cerințele legale.
GDPR
GDPR este regulamentul european privind protecția datelor cu caracter personal, aplicabil din mai 2018 oricărei organizații care prelucrează astfel de date.
HDS
Certificarea HDS, găzduirea datelor de sănătate, este obligatorie în Franța pentru orice furnizor care găzduiește date de sănătate în numele terților.
Criptare TLS
TLS este protocolul care criptează schimburile dintre un browser și un site web; el protejează adresele https și stă în spatele lacătului afișat.
PDF/A
PDF/A este versiunea standardizată a PDF destinată arhivării pe termen lung: fișierul conține tot ce îi trebuie pentru a fi afișat identic peste decenii.
Arhivare cu valoare probatorie
Arhivarea cu valoare probatorie păstrează documente electronice astfel încât să se poată dovedi, ani mai târziu, că nu au fost modificate de la depunere.
Amprentă digitală a fișierului
Amprenta digitală a unui fișier este o valoare scurtă calculată de o funcție hash, care se schimbă complet dacă se modifică un singur octet din fișier.